O maşină a timpului...

Îmi place poza asta, creată de IA. Mi-am pus-o ca fotografie de copertă pe Facebook. Şi poate c-o să scriu vreodată măcar o schiţă despre mătură  ca maşină a timpului folosită cu încredere de o vrăjitoare din vremuri vechi. 😁

La cererea editurii Pavcon, două-trei vorbe despre mine şi SF

Poveste despre viitor

citiţi toată povestea aici

Sărată sau nesărată, mai sus e povestea mea, şi e terminată. E o sacoşă, nu prea mare, de vorbe care se vor, cumva, un simbol al unui viitor nasol. Şi nu, nu sunt sonată, cred sincer că un soi de seism  ne aşteaptă, fiindcă trăim într-un sistem care îndobitoceşte, cu siguranţă prosteşte. "Lumea bună" îşi stâlceşte limba maternă, ortografia nu mai e modernă şi nu mai pricepem decât istorisiri cu sirop din gros, vorbele de spirit le înţelegem pe dos, citate prost traduse ne sunt susan al gândirii şi se înmulţesc cei ce nu ştiu tabla înmulţirii. Ne uităm saşiu, ca un elev candriu, la socoteli deloc complicate, ne trebuie un computer pentru toate!

Şi cu asta basta. Mergeţi la Eddie, să mai citiţi şi-altceva.